Eugen Doga s-a născut la întâi martie 1937 în satul Mocra (Moldova). A studiat violoncelul la o şcoală de muzică din Chişinău. A absolvit Conservatorul de la Chişinău - la clasa de violoncel (1960) şi la clasa de teorie şi compoziţie (1965), de asemenea un curs de dirijare simfonică.

A lucrat la orchestra de radio (1957-1962), apoi a început să compună activ muzică. În 1967, a scris pentru prima dată muzica pentru filmul „Se caută un paznic” la Moldova-Film Studio. A lucrat cu studiourile „Mosfilm”, „Dovjenko”, „Moldova-film”, „Belarus-film”, studiourile din Bucureşti, Munchen, Belgrad, Taşkent şi multe altele. A scris muzică pentru mai mult de 200 de filme. Muzica sa pentru filme de acţiune şi romantice este deosebită.

Este autorul baletelor „Luceafărul”, „Venancia”, „Regina Margot”, ciclul muzical „Dialogurile Dragostei”, peste 100 de compoziţii instrumentale şi corale, 6 cvartete, muzică pentru 13 piese şi emisiuni radio, mai mult de 200 de filme, sute de cântece şi romanţe, mai mult de 70 de valsuri, lucrări pentru diferite instrumente muzicale, operete muzicale, muzică pentru copii, etc. Melodia „Oraşul meu alb” a devenit imnul oficial al capitalei Moldovei, Chişinău. Piesa „Am visat ropotul ploii” a fost scrisă datorită cosmonautului V. Sevastianov, şi a devenit cântecul preferat al cosmonauţilor.

Autorul muzicii pentru filmele: „Maria, Mirabela” (premiul I la categoria filmelor de animaţie la concursul Internaţional, Giffon, Italia), „Valentin şi Valentina”, „Binecuvântează femeia”, „Celibatarilor li se oferă cămin” (23,2 milioane de spectatori), „Voalul negru”, „Mercedesul scapă de urmărire”, etc. Deosebit de productivă a fost conlucrarea cu regizorul Emil Loteanu: filmele „Lăutarii” (13,8 milioane de spectatori), „O şatră urcă la cer” (64,9 milioane de spectatori, mai mult 30 de premii internaţionale), „Anna Pavlova”, „Gingaşă şi tandra mea fiară” (26 de milioane de spectatori). Valsul din filmul romantic „Gingaşa şi tandra mea fiară” a câştigat faimă la nivel mondial, a devenit film econic. A fost interpretat la deschiderea şi închiderea Olimpiadei de la Moscova din 1980, Olimpiada de la Soci 2014, la sediul ONU, la prezentarea Cupei Mondiale FIFA 2018. Valsul sună adesea la competiţii sportive, diverse festivităţi etc.

Un loc mare în arta lui Eugen Doga este ocupat de poezia clasicului literaturii române, Mihai Eminescu şi a muzei lui poetesa Veronica Micle. El a scris mai mult de 50 de lucrări pe baza poeziilor acestor poeţi.

Are un stil uşor de recunoscut, scrie muzică în diverse maniere naţionale - română, rusă, ţigănească, latino-americană, chineză, orientală, etc. Muzica sa se distinge prin expresivitate melodică, emoţională, expresivă.

Pe parcursul activităţii sale creative compozitorul evoluează cu concerte. El a susţinut sute de concerte în Uniunea Sovietică, Rusia, Moldova, România, Cehia; seri creative la Paris, Montreal, Viena, New York, Lisabona, Bruxelles, precum şi în Polonia, Bulgaria, China, Nicaragua, Cuba, Thailanda, Serbia, Elveţia, Argentina, Canada etc. Concertele lui mereu au adunat audienţe colosale în cele mai mari săli ale oraşelor Moscova, Leningrad, Chişinău, Kiev, Bucureşti etc.

Artistul naţional al URSS, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Academiei Ruse de Ştiinţe şi Arte Cinematografice, Academiei Europene de Ştiinţe şi Arte (Salzburg), a fost decorat cu Premiul de Stat al URSS, precum şi Ordinul Republicii Moldova, ordinul „Pentru merite în faţa Patriei” (Rusia) şi „Ordinul Republicii” (Moldova), ordinul „Steaua României ”(Steaua de Aur a României în gradul de Comandor), ordinul „Danaker” (Kîrgîzstan), ordinul „Pentru serviciul credincios” în grad de Ofiţer (România), ordinul lui Alexandr Nevski, de două ori câştigător al premiului ”Ovaţie”, are, de asemenea, multe premii sovietice, moldoveneşti, ruseşti şi alte ordine pentru merite deosebite în muzică, cinema, activitate de binefacere. Două valsuri ale lui Eugen Doga au intrat în top 200 cele mai bune opere clasice din toate timpurile, potrivit versiunii historyrundown.com.

Eugen Doga desfăşoară activ activităţi sociale, participă la diferite festivaluri şi proiecte culturale, predă lecţii pentru studenţi, lucrează cu copii şi veterani. În concerte lui Eugen Doga des participă interpreţi tineri, copii. La Chişinău a înfiinţat Fundaţia „Dominanta”, Salonul de muzică „Eugen Doga”, în sarcinile cărora intră popularizarea muzicii, extinderea legăturile culturale internaţionale şi interstatale, consolidarea inteligenţei creative, oamenilor de afaceri, politicienilor, precum şi a iubitorilor de artă.

Despre el s-au scris cărţi, au fost filmate filme documentare, multe emisiuni de televiziune. Anii 2007 şi 2017 au fost proclamaţi în Moldova Anul lui Eugen Doga. Este cetăţean de onoare al Chişinăului, oraşelor Craiova şi Dumbrăveni din România, în numele lui este numită o şcoală de muzică, în care compozitorul a început să studieze muzica, o stradă pentru pietoni din Chişinău, o mică planetă numărul 10504 cu o orbită între Saturn şi Marte.